Între încredere și risc cât de sigură este îngrijirea noastră medicală?

Cereri de despăgubire ca urmare a erorilor medicale în Germania

Numărul de erori medicale raportate și de cereri de despăgubire  

• Conform „Raportului comisiilor de expertiză și al organismelor de conciliere” al Camerei Federale a Medicilor, în anul 2022 au fost depuse în total aproximativ 10.200 de cereri de expertiză privind erori medicale presupuse.
• În aproximativ 3.800 de cazuri s-a confirmat existența unei erori medicale. Aceasta reprezintă aproximativ 37% din cazurile examinate. În aproximativ 2.100 de cazuri, eroarea a dus la un prejudiciu asupra sănătății, care a determinat răspunderea medicului sau a spitalului.

Cele mai frecvente domenii de erori

Cuantumul despăgubirilor

• În medie, medicii și spitalele plătesc despăgubiri cuprinse între aproximativ 50.000 și 100.000 de euro în cazurile confirmate de erori medicale. Cu toate acestea, această sumă poate varia semnificativ în funcție de gravitatea prejudiciului.
• În cazurile grave, care duc la leziuni permanente, invaliditate sau deces, despăgubirile pot ajunge de la câteva sute de mii până la peste un milion de euro.
• Conform datelor furnizate de Asociația Generală a Sectorului Asigurărilor din Germania (GDV), despăgubirile totale acordate pentru erori medicale în anul 2022 s-au ridicat la aproximativ 400 de milioane de euro. Această sumă include despăgubirile pentru prejudiciul material, despăgubirile pentru suferință morală și plățile de pensii.

Cazuri de asigurare

• Medicii și clinicile sunt, de regulă, asigurați în materie de răspundere civilă, astfel încât cererile de despăgubire sunt adesea acoperite de asigurări. Numărul mediu de cazuri de asigurare legate de erori medicale se situează între aproximativ 15.000 și 20.000 de cazuri pe an.
• Cazurile în care trebuie acoperite costurile pe toată durata vieții sunt deosebit de costisitoare, de exemplu în cazul tratamentelor greșite care duc la dizabilități permanente.

Evoluția cererilor de despăgubire în ultimii ani

• În ultimii ani, numărul erorilor medicale raportate a rămas relativ stabil, însă sumele medii de despăgubire au crescut. Acest lucru se datorează faptului că erorile grave, în special, sunt înregistrate mai bine, iar cererile de despăgubire sunt, în consecință, mai mari.

Care sunt noile descoperiri și evoluții în domeniul siguranței pacienților?

În ultimii ani, tema siguranței pacienților a evoluat continuu prin diverse lucrări de cercetare, studii și proiecte. Iată câteva dintre cele mai recente descoperiri și evoluții din domeniul siguranței pacienților:

Importanța transformării digitale

• Transformarea digitală a sistemului de sănătate joacă un rol din ce în ce mai important în îmbunătățirea siguranței pacienților. Dosarele medicale electronice (DME), telemedicina și sistemele digitale de raportare a erorilor permit o documentare, o comunicare și o prevenire a erorilor mai eficiente.
• Studiile arată că implementarea planurilor electronice de medicație poate reduce riscul erorilor de medicație cu până la 60%, deoarece interacțiunile medicamentoase sunt identificate mai bine, iar erorile de dozare sunt evitate.

Îmbunătățirea comunicării și a muncii în echipă

• Una dintre cele mai frecvente cauze ale erorilor de tratament o reprezintă problemele de comunicare dintre personalul medical. Studii recente subliniază importanța protocoalelor standardizate de predare-preluare a pacienților și a sesiunilor periodice de formare în domeniul comunicării, pentru a evita neînțelegerile și pierderile de informații.
• „SBAR” (Situație, Context, Evaluare, Recomandare) este un model de comunicare utilizat în prezent în multe instituții pentru a transmite informații în mod clar și structurat.

Implicarea pacienților și cultura siguranței

• Există din ce în ce mai multe dovezi care arată că implicarea pacienților în procesul de tratament sporește siguranța. Pacienții care pun întrebări în mod activ și participă la procesele decizionale contribuie la identificarea și prevenirea erorilor.
• Organizațiile din domeniul sănătății care cultivă o cultură deschisă a erorilor, în care erorile și incidentele potențiale pot fi raportate fără teama de sancțiuni, înregistrează rate de eroare semnificativ mai scăzute. Această constatare a determinat tot mai multe instituții să introducă un „CIRS” (Critical Incident Reporting System – Sistem de raportare a incidentelor critice).

Inteligența artificială (IA) și analiza datelor

• Inteligența artificială (IA) este utilizată din ce în ce mai mult pentru a identifica riscurile într-un stadiu incipient. Sistemele bazate pe IA pot, de exemplu, să monitorizeze în timp real semnele vitale ale pacienților și să semnaleze din timp anomaliile, sprijinind astfel personalul în procesul decizional.
• Analizele bazate pe IA permit evaluarea unor volume mari de date ale pacienților și, astfel, identificarea factorilor de risc potențiali pentru erorile de tratament.

Infecțiile nosocomiale

• Studiile actuale arată că infecțiile care apar în spitale (infecții nosocomiale) reprezintă în continuare o problemă semnificativă de siguranță. Cu toate acestea, noi strategii, precum utilizarea sporită a dezinfectării mâinilor, implementarea unor protocoale stricte de igienă și utilizarea tehnologiilor de dezinfectare cu raze UV, au dus la o reducere măsurabilă a acestor infecții. Echipamentele de protecție individuală și dezinfectanții reprezintă instrumente importante pentru personalul din unitățile medicale în prevenirea posibilelor infecții nosocomiale.

Pentru ce instituții se aplică aceste concluzii?

Constatările menționate mai sus privind îmbunătățirea siguranței pacienților se aplică unei varietăți de unități medicale:

Spitale: Spitalele sunt deosebit de expuse riscurilor legate de siguranța pacienților, deoarece aici se efectuează intervenții medicale complexe și interacționează numeroase secții diferite. Utilizarea listelor de verificare, a sistemelor digitale de documentare și a sistemelor de raportare a erorilor este deosebit de importantă în acest context.

Cabinetele medicale și unitățile ambulatorii: Și în unitățile ambulatorii există riscuri de erori de tratament. Aici joacă un rol important documentarea precisă a istoricului medical al pacientului, comunicarea între diferiți medici și prescrierea în condiții de siguranță a medicamentelor. Sistemele de raportare a erorilor sunt, de asemenea, introduse din ce în ce mai mult în acest domeniu.

Instituții de îngrijire: În azilurile de bătrâni și în centrele de îngrijire asistată, erorile de medicație și căderile reprezintă probleme frecvente de siguranță. Planurile digitale de medicație, instruirea personalului de îngrijire și măsurile de prevenire a căderilor contribuie la îmbunătățirea siguranței.

Centre de reabilitare: În centrele de reabilitare, unde pacienții sunt adesea îngrijiți pe termen lung, documentarea precisă și monitorizarea continuă a procesului de reabilitare sunt esențiale pentru siguranța pacienților.

Farmaciile: Și farmaciile contribuie la siguranța pacienților, verificând interacțiunile medicamentoase și oferind pacienților sfaturi privind administrarea corectă a medicamentelor. Sistemele digitale ajută la evitarea erorilor în eliberarea medicamentelor.

Servicii de telemedicină: Odată cu utilizarea tot mai frecventă a telemedicinei, trebuie respectate și în acest domeniu standardele privind siguranța pacienților. Confidențialitatea datelor pacienților, diagnosticele precise bazate pe date digitale și o comunicare clară cu pacienții sunt esențiale.

Ce măsuri se iau în prezent?

Sistemele de raportare a erorilor descrise mai detaliat

Sistemele de raportare a erorilor sunt instrumente esențiale pentru înregistrarea și analiza erorilor de tratament și a erorilor evitate la limită. Aceste sisteme au rolul de a încuraja personalul medical să raporteze în mod anonim erorile sau erorile evitate la limită (situații care ar fi putut duce la producerea unui prejudiciu), fără a se teme de sancțiuni sau de consecințe negative. Obiectivul este de a învăța din aceste incidente și de a introduce îmbunătățiri sistematice.

• Exemple de sisteme de raportare a erorilor:
  • CIRS (Critical Incident Reporting System): Unul dintre cele mai cunoscute sisteme de raportare a erorilor din Germania este „CIRS – Critical Incident Reporting System”. Acesta este utilizat în multe spitale și permite personalului să raporteze incidente critice, care sunt analizate în mod anonim. Informațiile obținute sunt folosite pentru a identifica lacunele de securitate și pentru a dezvolta măsuri de prevenire.
  • PaSIS (Sistemul de informații privind siguranța pacienților): Acest sistem este o inițiativă la nivel național, care poate fi utilizată atât de unitățile medicale ambulatorii, cât și de cele de spitalizare. Acesta permite raportarea intersectorială a erorilor evitate la limită și a incidentelor critice, facilitând astfel apariția unor procese de învățare intersectoriale.

Cursuri de formare privind siguranța pacienților 

Cursurile de formare periodice reprezintă un element important pentru creșterea gradului de conștientizare și a competențelor personalului medical în ceea ce privește siguranța pacienților. Aceste cursuri contribuie la schimbarea culturii erorilor, la identificarea timpurie a riscurilor și la luarea măsurilor adecvate.

• Conținutul cursurilor:
  • Antrenamente de simulare: cu ajutorul unor simulări realiste, se reproduc situații tipice de risc. Personalul medical învață să gestioneze, într-un mediu sigur, situații potențial periculoase, de exemplu situații de urgență sau utilizarea noilor tehnologii.
  • Cursuri de comunicare: Erorile de comunicare reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze ale erorilor medicale. Cursurile de comunicare ajută personalul medical să transmită informații în mod clar și precis, în special în momentul transferului pacienților de la un departament la altul.
  • Conștientizarea siguranței și cultura erorilor: În cadrul cursurilor de formare se subliniază cât de important este să se raporteze erorile și să se învețe din ele, în loc să fie ascunse.

Liste de verificare și proceduri standardizate

Listele de verificare și procedurile standardizate sunt instrumente eficiente pentru reducerea erorilor umane. Acestea asigură respectarea tuturor etapelor necesare într-un proces de tratament și minimizează riscul de a omite aspecte importante.

• Exemple de liste de verificare:
  • Lista de verificare a OMS privind siguranța în timpul operațiilor: această listă de verificare cuprinde mai multe secțiuni care trebuie parcurse înainte, în timpul și după o operație. Printre acestea se numără, de exemplu, verificarea identității pacientului, a locului de operație și a disponibilității instrumentelor.
  • Liste de verificare pentru medicație: aceste liste de verificare ajută la verificarea dozei corecte de medicamente, a momentului și modului de administrare, precum și a potențialelor interacțiuni.
• Procedee de lucru standardizate: este vorba despre procese stabilite, care trebuie respectate de toți angajații. Exemple în acest sens sunt protocoalele privind manipularea medicamentelor cu risc ridicat sau procedurile stabilite pentru identificarea pacienților.

Tehnologii moderne, cum ar fi dosarul medical electronic (eGA)

Dosarul medical electronic (eGA) este un sistem digital care stochează centralizat și pune la dispoziție toate informațiile importante privind starea de sănătate a unui pacient. Acesta oferă numeroase avantaje în ceea ce privește siguranța pacientului:

• Funcțiile dosarului medical electronic:
  • Acces centralizat la datele pacientului: medicii și personalul medical pot accesa oricând și de oriunde informații importante, precum diagnostice, scheme terapeutice, alergii și tratamente anterioare. Acest lucru reduce riscul de diagnostice eronate și de erori de medicație.
  • Scheme de medicație: eGA permite consultarea schemelor actuale de medicație și identificarea potențialelor interacțiuni medicamentoase, ceea ce este deosebit de important în cazul pacienților care iau mai multe medicamente.
  • Funcții de memento: pacienții sunt informați cu privire la examinările preventive, vaccinările sau programările la medic care urmează să aibă loc, ceea ce îmbunătățește prevenirea și tratarea bolilor.
  • Alarme de siguranță: în cazul contraindicațiilor, alergiilor sau potențialelor erori de medicație, pot fi generate avertismente automate pentru a atrage atenția personalului medical asupra riscurilor posibile.

Proiecte pentru îmbunătățirea siguranței pacienților

• Alianța pentru Siguranța Pacienților (APS): APS se implică la nivel național în îmbunătățirea siguranței pacienților și elaborează ghiduri, recomandări de acțiune și materiale de instruire pentru personalul medical. În plus, APS organizează anual „Premiul German pentru Siguranța Pacienților”, în cadrul căruia sunt premiate proiectele inovatoare.

• „Sicherer OP” – Proiect privind siguranța operațiilor: Acest proiect vizează creșterea siguranței în timpul operațiilor prin introducerea unor liste de verificare și a unor fluxuri de lucru standardizate. Proiectul „Sicherer OP” a contribuit la reducerea complicațiilor survenite în timpul operațiilor.

• „Împreună pentru mai multă siguranță”: un proiect care încurajează pacienții, rudele și personalul medical să colaboreze și să asigure împreună o mai mare siguranță în sistemul de sănătate. Acesta include evenimente informative, broșuri și platforme online care informează pacienții cu privire la drepturile și opțiunile lor.

Ce poate face fiecare pacient în parte?

Pacienții și rudele lor joacă, de asemenea, un rol important în siguranța pacientului. Iată câteva modalități prin care aceștia pot contribui:

• Implicare activă: pacienții ar trebui să se implice activ în procesul lor de tratament, să pună întrebări și să se asigure că înțeleg toate informațiile importante privind diagnosticele, tratamentele și medicamentele.
• Ținerea unei liste de medicamente: este util să țineți o listă actualizată a tuturor medicamentelor, inclusiv dozajul și orele de administrare, și să o aduceți la fiecare vizită la medic.
• Pregătirea pentru vizitele la medic: Pacienții ar trebui să se pregătească pentru vizitele la medic, aducând cu ei toate documentele importante, întrebările și informațiile privind simptomele actuale sau tratamentele anterioare.
• Punerea de întrebări privind siguranța: Pacienții nu ar trebui să ezite să întrebe personalul medical dacă, de exemplu, le-a fost verificată identitatea sau dacă sunt respectate măsurile de igienă.

Siguranța pacienților înseamnă mai mult decât simple cifre și statistici – ea reprezintă încrederea pe care o punem în mâinile medicilor, ale personalului de îngrijire și ale întregului sistem de sănătate. Este vorba despre oameni care, în momentele lor cele mai vulnerabile, speră să primească cea mai bună îngrijire posibilă. Fiecare greșeală poate schimba o viață pentru totdeauna, dar fiecare progres, fiecare discuție sinceră și fiecare întâlnire din care învățăm au potențialul de a proteja vieți.

Dacă vrem cu adevărat să îmbunătățim siguranța pacienților, trebuie să ne asumăm împreună responsabilitatea, să dăm dovadă de empatie și să creăm o cultură în care deschiderea și încrederea să ocupe un loc central. Este o cale care necesită curaj și angajament, dar care ascunde și speranță, precum și șansa de a deveni mai puternici și mai buni prin greșeli. Pentru că, în cele din urmă, este vorba despre faptul că fiecare om, în momentele sale cele mai grele, să poată avea încredere că va fi tratat în siguranță – și tocmai aceasta este esența umanității în domeniul sănătății.