Când podeaua dispare sub picioarele tale: Cum pot schimba căderile pot schimba viața

Căderile sunt una dintre cele mai frecvente cauze ale accidentelor din întreaga lume și reprezintă un risc grav pentru sănătate. Consecințele unei căderi pot fi cu mult timp în care este derulat și devastatoare, de la ușoare vânătăi la răni grave, cum ar fi oasele rupte sau traumele capului. În plus față de daunele fizice, o cădere poate avea și efecte psihologice profunde, deoarece frica de a scădea în continuare duce adesea la o restricție a mobilității și a calității vieții. 

În această contribuție cuprinzătoare, vom analiza cauzele căderilor, vom prezenta statistici actuale și vom discuta despre măsuri de prevenire detaliate pentru a reduce eficient riscul de scădere. 

Statistici globale privind căderea 

Căderile sunt o problemă importantă de sănătate globală. Conform Organizația Mondială a Sănătății (OMS) Muriți în fiecare an 646.000 de oameni Din cauza rănilor legate de cădere. Acest număr ilustrează domeniul de aplicare al problemei, deoarece căderile sunt printre cele mai frecvente cauze ale deceselor legate de accidente. Persoanele în vârstă sunt în special afectate, deoarece riscul de scădere a crește odată cu vârsta. Aproximativ 37,3 milioane căderi Tratamentul medical la nivel mondial necesită tratament medical anual, ceea ce subliniază necesitatea de a lua măsuri preventive. 

În Germania Numerele sunt, de asemenea, alarmante. Survează în fiecare an 5 milioane de oameni o cădere și rotundă 30% dintre cei peste 65 de ani cad cel puțin o dată pe an. Acest număr crește semnificativ la om cu vârsta de peste 80 de ani, deoarece aproape fiecare secundă din această grupă de vârstă are o cădere anual. Conform Biroul statistic federal Dacă fiecare a zecea cădere duce la astfel de răni grave încât este necesar tratamentul spitalicesc. 

Cauzele căderilor: o imagine de ansamblu detaliată 

Căderile sunt adesea rezultatul unei combinații de factori de risc interni și externi. O înțelegere cuprinzătoare a acestor cauze este crucială pentru dezvoltarea strategiilor eficiente de prevenire. 

Factorii de risc intern

• Restricții fizice: Odată cu creșterea vârstei, forța musculară și coordonarea scad. Masa musculară și puterea scad semnificativ la bătrânețe, ceea ce afectează capacitatea de a se stabiliza și de a echilibra. Acest lucru poate duce la un risc crescut de căderi și răni. 

• Boli cronice: Boli de genul artrită, osteoporoză, Parkinson sau diabet influențează riscul de a scădea semnificativ. Artrita provoacă dureri articulare și rigiditate, ceea ce restricționează mobilitatea. Osteoporoza duce la o fragilitate crescută a oaselor, care consolidează gravitatea rănilor în caz de căderi. Parkinson afectează coordonarea și echilibrul mișcării, în timp ce diabetul crește riscul de neuropatie periferică, ceea ce la rândul său influențează riscul de scădere. 

• Luând medicamente: Mulți oameni în vârstă ocupă mai multe medicamente, cum este Polifaharmacie este cunoscut. Medicamente precum scăderea tensiunii arteriale, sedative sau calmante de durere pot provoca amețeli, somnolență sau capacitate lentă de a reacționa. Un studiu britanic a arătat că luarea mai mult de patru medicamente prin riscul de a cădea 50% crescut. Interacțiunile dintre diferite medicamente pot crește, de asemenea, riscul. 

• Vedere proastă: O vedere redusă este un factor de risc semnificativ pentru căderi. Persoanele cu deficiențe de vedere au adesea dificultăți în recunoașterea obstacolelor pe drum. Examinările obișnuite ale ochilor și purtarea de ajutoare vizuale adecvate sunt, prin urmare, cruciale pentru prevenirea căderilor. 

Factori de risc externi

• Soluri alunecoase și blocaje de poticnire: În casă, podele netede, în special în camere umede, cum ar fi băi sau bucătării, precum și covoarele și cablurile libere sunt blocuri frecvente. O anchetă a Institutul Robert Koch a arătat asta despre 60% din căderi Completați în apartamentul propriu, adesea datorită unor astfel de condiții de mediu. Riscul de a scădea pe suprafețele alunecoase poate fi redus prin utilizarea covorașelor non -alunecare și fixarea covoarelor. 

• Iluminare proastă: Iluminarea inadecvată este un alt factor de risc important. Coridoarele întunecate, scările insuficient iluminate și alte zone slab iluminate cresc riscul de a nu recunoaște obstacolele în timp. Detectoarele de mișcare sau iluminarea suplimentară în zonele critice pot ajuta aici. 

• Încălțăminte nepotrivită: Pantofii fără o ținută fermă sau cu tălpi netede contribuie, de asemenea, la riscul de a scădea. Persoanele în vârstă, în special, ar trebui să se asigure că poartă încălțăminte stabilizată cu tălpi non -all. Încălțămintea cu proprietăți bune de amortizare și tălpi non -alunecare pot reduce semnificativ riscul de a scădea. 

• Condiții de mediu în aer liber: Condițiile meteorologice, cum ar fi ploaia, zăpada sau gheața, pot crește riscul de cădere în aer liber. Prin urmare, este important să fii deosebit de atent în condiții meteorologice adverse și, dacă este necesar, să folosești agenți fără stăpân pe trotuare. 

Consecințele căderilor: efecte asupra corpului și psihicului 

Consecințele unei căderi nu sunt doar natura fizică, dar pot avea și efecte psihologice profunde. Severitatea consecințelor depinde adesea de tipul de cădere și de sănătatea generală a subiectului de date. 

Consecințe fizice

• Oase rupte: Fracturile de șold sunt una dintre cele mai frecvente și mai grave consecințe ale căderii. În Germania, de exemplu 100.000 de oameni O fractură de șold. Severitatea vătămării este alarmantă: despre 20-30% Cei afectați mor din cauza consecințelor directe sau indirecte ale fracturii într -un an. Fracțiile de șold duc adesea la o nevoie permanentă de îngrijire sau mobilitate restrânsă. 

• Leziuni la cap: Căderile pot provoca, de asemenea, leziuni severe la nivelul capului, în special la persoanele care iau medicamente care se gândesc la sânge. Aceste leziuni sunt adesea dificil de diagnosticat și pot duce la deteriorarea neurologică pe termen lung. O anchetă a Institutele Naționale de Sănătate (NIH) a arătat asta despre 10% din leziuni ale capului legate de toamnă poate duce la dizabilități pe termen lung. 

• Entorse și vânătăi: Leziuni și mai puțin grave, cum ar fi entorsele sau vânătăile pot fi considerabil dureroase și pot afecta mobilitatea. Mai ales la persoanele în vârstă a căror structură osoasă este deja slăbită, chiar și leziuni ușoare pot avea efecte grave. 

Consecințe psihologice

• Teama de a cădea: După o cădere, mulți oameni dezvoltă frică puternică de căderi ulterioare. Așa -numite Teama de a cădea Poate determina cei afectați să -și restricționeze libertatea de mișcare, ceea ce la rândul său duce la reducerea mușchilor și la o deteriorare suplimentară a echilibrului. Aproximativ 50% dintre oamenicare au experimentat deja o cădere suferă de această teamă de a cădea. Teama de o altă cădere poate afecta semnificativ calitatea vieții și poate duce la izolarea socială. 

• Depresie și izolare socială: Efectele unei căderi pot provoca, de asemenea, boli mintale, cum ar fi depresia. Persoanele care sunt restricționate după o cădere a mobilității lor tind adesea la izolarea socială, ceea ce crește riscul de depresie. Studiile arată că persoanele care suferă de boli cronice și își pierd mobilitatea din cauza scăderii au un risc mai mare de simptome depresive. 

Strategii de prevenire: măsuri pentru reducerea riscului de cădere 

Prevenirea căderilor necesită o înțelegere cuprinzătoare a factorilor de risc și implementarea măsurilor vizate. Iată câteva dintre cele mai importante strategii pentru reducerea riscului de cădere: 

Ajustarea mediului de viață

• Covoare sigure și acoperiri de podea: Covoarele libere trebuie să fie atașate sau îndepărtate cu documente care nu sunt alunecătoare pentru a evita piedicile. În băi și bucătării, covorașele non -all trebuie utilizate pentru a reduce riscul de a aluneca pe podelele umede. Utilizarea acoperirilor anti-alunecare pe podele netede poate fi de asemenea utilă. 

• Îmbunătățiți iluminatul: Iluminarea suficientă în toate zonele casei este crucială. Ar trebui instalate lămpi mai ușoare, în special pe coridoare, scări și băi. Detectoarele de mișcare și luminile de noapte pot oferi securitate suplimentară, în special noaptea sau cu o perspectivă limitată. 

• Ștergeți cablurile și obiectele: Cablul, jucăriile și alte obiecte libere ar trebui să fie eliminate în mod regulat pentru a evita blocajele. Un mediu de viață decent și ordonat reduce semnificativ riscul de căderi. 

• Barieră -Baie necorespunzătoare: Mânerele trebuie instalate în baie pe toaletă și cadă. O covorașă de duș non -slip poate reduce riscul de alunecări în timpul dușului. Instalarea unui duș asemănător podelei poate ajuta, de asemenea, la reducerea riscului de a scădea. 

Consolidează fitnessul fizic și echilibrul

• Mișcare regulată: Antrenamentul fizic regulat, în special forța și exercițiile de echilibru, poate reduce semnificativ riscul de a scădea. Studiile arată că programele de instruire vizate reprezintă riscul de scădere 45% poate scădea. Exerciții de genul Tai Chi şi Antrenament de echilibru s -au dovedit a fi deosebit de eficiente, deoarece îmbunătățesc coordonarea și echilibrul. 

• Programe de prevenire a căderilor: Participarea la programele speciale de prevenire a căderilor poate fi de asemenea utilă. Programe de genul "Păsând" sau „O chestiune de echilibru” Oferiți exerciții vizate și informații despre prevenirea căderilor și poate reduce semnificativ riscul de a scădea la adulții în vârstă. 

• Monitorizarea sănătății: Verificările regulate de sănătate pentru bolile de monitorizare și efectul medicamentelor sunt importante. Verificarea capacității vizuale și a adaptării ochelarilor sau a lentilelor de contact poate contribui, de asemenea, la prevenirea căderilor. Un instrument util setat în practică Brățară de urgență Avantajele sunt că brățara este pe încheietura mâinii și este declanșată de crearea automată.

Îmbunătățirea mobilității și a siguranței în aer liber

• Purtați încălțăminte adecvată: Purtarea încălțămintei stabile, bine, cu tălpi non -all poate reduce semnificativ riscul de a cădea în aer liber. Mai ales în condițiile de iarnă, încălțămintea cu o prindere bună trebuie utilizate pentru a minimiza riscul de alunecări pe căi netede sau înghețate. 

• Măsuri non -all în aer liber: Pentru zăpadă sau gheață, trotuarele trebuie curățate și împrăștiate în mod regulat. În multe orașe există servicii de împrăștiere care asigură trotuare sigure în timpul iernii. În condițiile de iarnă, ar trebui să mergeți în mod deosebit cu atenție și, dacă este necesar, să utilizați materiale de suport, cum ar fi bastoane de mers. 

• Folosiți ajutoare: În caz de incertitudini la mersul pe jos, ajutoarele, cum ar fi ajutoarele de mers sau plimbătorii pot fi utile, iar brățările de urgență sunt utile dacă există o cădere. Aceste dispozitive oferă stabilitate și sprijin suplimentar, în special pentru persoanele cu mobilitate sau sold limitat. 

Măsuri de prim ajutor în caz de cădere: acționează corect imediat 

Când întâlnești pe cineva care a căzut, acționează rapid și cu atenție este crucial. Căderile pot duce la diferite tipuri de răni, de la vânătăi ușoare la pauze grave sau leziuni la cap. Următoarele măsuri sunt importante pentru a furniza în mod corespunzător răniți și pentru a evita daune suplimentare până la sosirea ajutorului medical profesional. Prin urmare, vă recomandă întotdeauna unul Prim ajutor Echipament în apropiere.

Măsuri imediate în caz de cădere 

  1. Păstrați odihna și verificați securitatea 

• Verificați mediul: Înainte de a vă apropia de răniți, asigurați -vă că mediul este în siguranță și nu există alte pericole. Dacă este necesar, opriți dispozitivele electrice, curățați blocajele și asigurați -vă o iluminare suficientă, dacă este necesar. 

  2. Contact de contact 

• Vorbește cu persoana rănită: Încercați cu atenție să vă adresați răniților pentru a afla dacă este conștiință și mișcări. Un simplu "Cum te simți?" Acest lucru vă ajută să evaluați mai bine starea persoanei. 

  3. Nu vă mișcați decât dacă este absolut necesar 

• Asigurați stabilitatea: Dacă răniții este conștient, cereți -i să nu se deplaseze decât dacă este absolut necesar (de exemplu, dacă este în pericol direct, ca pe o secțiune a străzii). Mișcările pot înrăutăți leziunile existente. 

  4. Verificați inconștiența și respirația 

• Conștiință și control respirator: Verificați dacă persoana rănită este conștientă și respiră normal. Dacă răniții este trecut, dar respiră, puneți -l cu atenție în poziția laterală stabilă pentru a menține căile respiratorii libere. Dacă nu există respirație, începeți cu resuscitarea inimii-pulmonare (HLW) până când va ajunge ajutor. 

  5. Asigurați -vă o poziție plăcută 

• poziționare: Dacă persoana rănită este conștientă și nu au apărut răni grave, cum ar fi oase rupte sau leziuni la nivelul capului, îl puteți aduce cu atenție într -o poziție confortabilă, care reduce la minimum durerea și inconvenientele. Asigurați -vă că nu se încalcă singur 

O abordare holistică a prevenirii căderilor 

Căderile sunt o problemă gravă de sănătate care poate avea consecințe fizice și psihologice cu mult timp. Prevenirea necesită o abordare holistică care să țină seama atât de factori de risc interni, cât și externi. Prin adaptarea mediului de viață, îmbunătățirea fitnessului fizic și implementarea măsurilor de securitate vizate în aer liber, riscul de scădere poate fi redus semnificativ, iar calitatea vieții celor afectați poate fi îmbunătățită. 

Este crucial ca atât indivizii, cât și comunitățile și instituțiile de sănătate să ia măsuri ample pentru prevenirea căderilor. Educația, educația și verificarea regulată a sănătății sunt componente cheie ale unui program de prevenire de succes. Lucrând împreună pentru a reduce riscul de scădere, putem îmbunătăți semnificativ securitatea și calitatea vieții pentru persoanele de toate vârstele.